Arhive lunare: Februarie 2014

Azi, Dragobetele saruta fetele

„Cap de primavara”, „Navalnicul”sau „Logodnicul pasarilor” frumosul si exuberantul tanar vesteste dragostea peste tot pe unde este viata: pasarile, oamenii, primavara, se trezesc la viata si iubesc de „Dragobete”. Un articol foarte detaliat despre sarbatoarea dragostei la romani puteti sa cititi aici:
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/920/Traditia-si-Dragobetele.html

21 februarie – Ziua limbii materne

http://www.youtube.com/watch?v=7f6gJg7dtF8 (Limba noastra, pe versurile lui Alexei Mateevici)

În Conferinţa Generală UNESCO din 17 Noiembrie 1999, data de 21 Februarie a fost proclamată Ziua Internaţională a Limbii Materne, prin care se promovează recunoaşterea şi utilizarea limbilor materne din lume, în special a limbilor grupurilor minoritare. La origine, a fost Ziua Mişcării pentru Limbă, comemorată în Bangladesh începînd din 1952, în amintirea studenţilor ucişi de către poliţie, care au militat pentru recunoaşterea limbii Bengali în Pakistan (ce cuprindea pe atunci statul Bangladesh): la acea dată, un grup de studenţi de la Universitatea din Dacca au manifestat pentru recunoaşterea limbii Bengali ca una dintre limbile vorbite pe teritoriul statului Pakistan. Guvernatorul Pakistanului decretase în 1948 că limba Urdu este singură limbă oficială atît în estul cât şi în vestul Pakistanului dar populaţia din est (teritoriu devenit ulterior statul Bangladesh), care vorbea în majoritate limba Bengali, a iniţiat o mişcare de protest care a culminat în 21 Februarie 1952 cu manifestaţia studenţilor de la Universitatea din Dacca, încheiată cu deschiderea focului de către forţele de ordine. Începînd din 2000, ziua de 21 Februarie se marchează drept Ziua Internaţională a Limbii Materne. Statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între popoare diferite. În prezent, potrivit statisticilor oficiale, mai mult de jumătate din limbile lumii sunt pe cale de dispariţie.
din http://www.calendarintercultural.ro

Despre martisor

Despre martisor

SIMBOL AL PRIMĂVERII, conform arheologilor, mărţişorul datează de peste opt mii de ani, are origini latine şi este denumirea populară a lunii Martie. Sărbătorindu-se în prima zi a lunii martie, obiceiul mărţişorului este specific poporului român, originile lui aflându-se în credinţele şi practicile agrare.

Strămoşii noştri sărbătoreau Anul Nou la 1 Martie, lună care purta numele Zeului Marte, ocrotitorul câmpului şi al turmelor, cel care simbolizează renaşterea naturii. Vechii traci atribuiau aceste virtuţi Zeului Marsyas silen, cel despre care se crede că a inventat fluierul. Acestui zeu i-au fost dedicate sărbătorile primăverii, ale florilor şi fecundităţii naturii.

Confecţionate din cânepă sau lână, iar mai târziu, cele două fire, alb şi roşu formau, înnodate, un şnur în formă de opt de care se legau ulterior monede de aur, argint sau bronz, dar şi fire de iarbă, muguri sau flori.
Metalul din care erau confecţionate monedele – mărţişor semnificau statutul social al celei care-l purta, iar cele două culori reprezintă continuitatea vieţii după moarte, victoria binelui asupra răului, după cum bine ne-a confirmat-o şi legenda, a primăverii asupra iernii. Cele care purtau mărţişoare din pietricele, le vopseau în alb şi roşu, le inşirau pe o aţă şi le purtau la gât.

Conform legendei, culoarea roşie reprezintă dragostea pentru tot ceea ce este frumos şi rămâne simbolul sângelui bravului tânăr. Albul simbolizează puritatea, sănătatea şi ghiocelul, prima floare care apare primăvara.într-o altă interpretare, culoarea roşie este atribuită femeii, iar albul, inţelepciunii bărbatului, împletirea celor două culori simbolizând unirea forţelor care dau naştere vieţii.
Albul şi roşul sunt culorile cu care se împodobesc primele oi care intră în stână, dar şi primul plug ieşit la arat, sunt simboluri ale sexelor, folosite atât în bradul de nuntă, cât şi la cel de înmormântare.

Fetele purtau mărţişorul până când înfloreau pomii, apoi îl legau de trunchiul acestora, iar cu moneda, la Sf. Gheorghe, işi cumpărau brânza şi vin roşu. Credeau că altfel vor avea tot anul o faţă albă, frumoasă şi îmbujorată.
In prima zi de primăvară, ţăranii noştri obişnuiau să pună funii roşii şi albe în ramurile pomilor din livezi pentru a atrage rod bogat, la coarnele vitelor, la porţile grajdurilor, la torţile găleţilor, pentru îndepărtarea deochiului şi a duhurilor malefice, dar şi pentru invocarea puterii regeneratoare a vieţii.

La începutul secolului XX, mărţişorul se dăruia copiilor în dimineaţa de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Se spune despre cei care poartă mărţişorul că vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, drăgăstoşi, bogaţi, norocoşi, feriţi de boli şi de deochi
Obiceiul a fost atestat în toate teritoriile locuite de români. În unele zone, mărţişorul se poartă pe perioada zilelor Babelor, sau până la Florii, apoi se agaţă de crengile unui pom din grădină. Se crede că, dacă pomul va rodi, purtătorul mărţişorului va avea noroc.
Mărţişorul va rămâne astfel peste veacuri ca „funia anului”, cea care adună laolaltă cele 12 luni, în cele două anotimpuri străvechi ale calendarului popular, vara şi iarna.

din http://www.infootopeni.ro

Concurs de Martisor

Sunt invitati sa participe toti copiii romani rezidenti in Spania. Li se cere sa redacteze pe o coala de hartie un proiect despre promovarea martisorului in Spania, sa-l trimita pana pe 28 februarie la Ambasada Romaniei din Madrid si apoi sa aplice proiectul pana la data de 8 martie, sa aduca probe -fotografii- cum ca a vandut sau expus martisoarele realízate in spatii publice: scoala,biblioteca, centru cultural, in toate locurile permise unde gasesc de cuviinta. Juriul de la Ambasada va premia cele mai reusite proiecte.
Pentru detalii: http://madrid.mae.ro/local-news/1267